Cronici paranormale

Nu stiu altii cum sunt,dar eu stiu clar de ce ma duc la film: sa mananc nachos si 2 galeti de sos iute totul asezonat cu un dressing de sos de branza pentru ca asa cere francezul din mine. Ca atare amu' o saptamana si ceva ma duc la ultima creatie Ridley Scott recte Robin Hood cu Gladiatoru' si Galadriel in rolurile principale. Ceea ce urmeaza este ce am inteles eu din epopee:

In primul rand scenariul este intr-un asemenea hal de parca l-as fi scris eu cu dude,beti turta si fumati,undeva la 3 dimineata in bucatarie ,de fapt nu,ca ar fi iesit pulp fiction, ce mai tura vura scenariul e...de fapt nu e deloc.

Crowe e un fel de gladiator fara cojones, cu haine funny pe el a la peter pan (vom reveni la peter pan oh da!)
Cate Blanchett este o lady care nu se rusineaza sa puna mana pe plug cand e nevoie, sa incalte caii cu potcoave,ma rog cam ce fac toate cocoanele de sange albastru in timpul liber.
Legatura erotica dintre ei, liantul care ar trebui sa tina filmul inchegat si spectatorul pe scaun, este atat de intensa incat am atipit cand se pupau,bine eu oricum am o problema cu filmele istorice in care personajele se pupa la greu ca e evident in ce hal le puteau gurile pe vremea aia, cam in acelasi fel in care pute orice baba sau mos intr-un otobuz neaos din vremea asta. Probabil asta e motivul pentru care nu se prea ating, ba chiar se feresc in asemenea hal ca Russell doarme pe jos cu neste caini pe neste paie ca orice porc care se respecta si raspunde la numele Robin.
Faza monumentala, exceptionala, de mare efect este ca la final e ceva batalie pe plaja englezi impotriva francezilor care invadeaza, de parca francezii ar fi in stare sa invadeze vreodata ceva ,dar sa zicem ca asa o fi de dragul argumentului.
Si se duce Robin cu gasca lui de soldati,ii pune pe aia sa atace care pe unde cand suprize surprize apare lady Marian sau Marionn daca ne luam dupa subtitrare cu vreo 10 pusti nespalati care traiau prin padurea de langa castel si furau grane, un fel de peter pan x 10 da' fara puteri si zana maseluta,lady fiind toata imbracata in zale,iar piticii in izmene si inarmati pana in dinti cu 1 arc la 2 oameni. Vazand Robin asemenea dedicatie si eroism, se uita gales la toti si ii zice doar ei: Loxley (e razboi,doar nu putea sa ii zica puiu'),take your man to nush ce flanc and charge;boy i charged niste nachos iute pe nas la faza asta.

Finalul este apoteotic,m-a tinut efectiv cu sufletul la gura ca faceam pipi pe mine si nu se mai termina odata: se pun astia pe treaba, isi trag sabii in cap care pe unde, lupte grele pe malul marii si coana Blanchett se duce sa ii dea picioare in gura unuia de ii luase maul lui taica-sau cel orb,de altfel un caz clasic de autoaparare ca ala batran lovise primul.Respectivul e jucat de Mark Strong, adica the huge english hooligan din Sherlock Holmes,filmul nu cartea. Acum za lady era toata intolita in armura, 50 kile de fier si cand ii scapa ala rau o laba peste ochi se pravaleste pe spate in apa de unde, evidement, nu se mai poate ridica fiind o adevarata iron maiden si ca atare sta ca vaca in balegar si se ineaca in apa de o palma. Noroc ca Robin hawkeye o vede ca oricum alta treaba n-avea in toata harmalaia decat sa caute robocop-ul feminin si cum e istet ca orice hot de buzunare se prinde ca the love of his life da coltul pe motiv ca avand casca de fier pe cap nici macar nu poate sa isi ridice devla din apa si are gura plina de nisip, beneficiind cu aceasta ocazie de un detartraj natural.
Long story short,o salveaza,ii baga un cpr rapid si dupa-aia regele ii da ban din regat ca vroia proprietate privata si taxe mai mici,dar si respectivul rege era un fel de boc,deci a urmat executarea silita si cresterea cu 5% a contributiei la asigurarile sociale care pe vremea aia nu se numea asa ca iobagii nu devenisera corporatisti si uite-asa devin Robin si cu lady Marian-Marionn-Galadriel neste legende care si dupa atatia ani inca mai traieste care este.
Va spun cu mana pe inima, daca era musical ar fi castigat cerbul de aur.


Hai pa.